Multe piese din puzzle-ul fiecarui om sunt trecatoare... si relative... Pe parcurs pierdem lucruri, pierdem stari, pierdem emotii, dar cel mai dureros... ii pierdem pe cei dragi...
Unii pleaca, altii vin... dar pentru cat timp? Noi ii alungam? Ei fug? Noi ii chemam? Ei ne aud?
E usor sa legi relatii (de amicitie, de prietenie, de iubire...), dar este mult mai greu sa le hranesti si sa le cresti... Nu cred si nu am crezut niciodata in prieteniile conditionate... dar nici in cele unilaterale... Prietenii de suflet nu vor sa ne schimbe si ne accepta defectele... Si nu se sperie prea usor. Calitatile le apreciaza (poate uneori invidiaza) toata lumea, nu?
Mi s-a spus recent ca toate textele de pe blog-ul meu sunt triste... nu am promis ca data viitoare cand va da click pe link va gasi altceva. Se spune ca suntem suma trairilor noastre... Poate azi zambim, maine suntem nostalgici, poimaine radem in hohote... Nu-mi plac oamenii falsi (a nu se intelege introvertiti, nu exista nicio legatura).
Tin la libertatea mea si a celor din jur, tin la puterea fiecaruia de a decide, daca pastrezi pe cineva cu forta langa tine, oricum va pleca... intai cu sufletul, apoi si fizic...
Sunt prieteni pe care ii "chinuim", dar care raman alaturi de noi... pentru noi... pentru ei... pentru ceea ce suntem... pentru ceea ce sunt...
Din anumite motive imi place limba engleza... stay or go...
Should I stay or should I go? Should you stay or should you go? Should he or she...? Should we...? Should they...?
Raspunsul este la mine doar pentru prima intrebare...
Mai rezişti după un asemnea bombardament?
RăspundețiȘtergereimi place cum ai scris, foarte adevarat ceea ce ai spus
RăspundețiȘtergereShe must make up her mind soon.
RăspundețiȘtergereGreat photograph. Costas
-> Catalin F.: Nu este un bombardament inamic, asa ca da, rezist. :)
RăspundețiȘtergere-> Radu: Multumesc! :) Ce pare adevarat si firesc in perceptia noastra poate parea ireal pentru altii... Oamenii nu vad lucrurile la fel si au abordari diferite.
-> Costas: Thank you for revisiting me! :) Well, I let her answer to this... if she stays or goes... I think she will stay... Waiting for her point of view! :)
Well, stay or go, do whatever makes you feel happy,if you choose to stay be there like in don't be pushy but available.
RăspundețiȘtergereNu stiu daca afirmatia ca toate textele de pe blog sint triste... ca la texte e mai greu sa evaluezi, important este ca se vad cresteri pe partea de fotografie, important este ca avansezi, asta e ceea ce conteaza...
Cata, multumesc mult pentru incurajari... Ca intotdeauna!
RăspundețiȘtergereCategoric teleobiectiv. Altfel nu ai vedea cresterile... :)
Si da, ai dreptate, in orice relatie la care tii conteaza enorm sa nu fii pushy, but available! De acord cu tine!
fataaa... tu esti di la moldova... moldovenii nu se lasa niciodata... vorba ceia:
RăspundețiȘtergerejaka noua am, oleaca di batuta stiu... pot sa mierg la bucuresti :)))
-> Bogdan: Dar cine a spus ca ma las? :) Nici gand!
RăspundețiȘtergereIar despre Milcov am mai discutat... :)
-> Frank: Hi, Frank! Welcome on my blog!!! :) Thank you for the visit and comment!
I visited your blog also! Very beautiful photographs! Very very beautiful!
Frumos cadru! Felicitari
RăspundețiȘtergere-> Alexandru: Multumesc mult! Si multumesc de vizita! :)
RăspundețiȘtergerePai cam totul e trecator in viata noastra... difera doar momentele de intrare, iesire si viteza de miscare - raportate la propria noastra viata, la propriul nostru ritm...
RăspundețiȘtergereNu cred ca trebuie sa ne para rau pentru ce a trecut... prefer sa-mi para bine ca a fost... sau ca nu mai e...
Superba,vad ca ai un obiectiv destul de bun,felicitari pentru compozitie.
RăspundețiȘtergere