Two worlds

Vechi si nou. Acolo si aici. Trecut si prezent. 

Zambete printre lacrimi. Dorinte printre realitati. "DA" printre "nu"-uri.

Lumi diferite. Contraste care se atrag si se completeaza reciproc.

De ce?

Pentru zambetul de dimineata. Pentru privirea calda. Pentru vocea alintata. Pentru copilul inocent din suflet. Pentru grija ce se vrea ascunsa, dar atat de evidenta. Pentru timiditatea din gesturi. Pentru mana ferma si calda care intotdeauna ne-o gaseste pe a noastra. Pentru ca facem lucruri pe care nici macar noi nu ni le putem explica. Pentru ca nu putem ramane "suparati" decat pentru foarte putin timp si dupa aceea ne pare rau ca ne-am suparat. Pentru declaratiile nerostite, dar pe care le simtim la fiecare pas. Pentru ca este acolo cand toti ceilalti au plecat. Pentru ca putem plange si sa nu fie considerat un semn de slabiciune. Pentru ca "eu" devine "noi". Pentru figura ciufulita din zori. Pentru minciunile nevinovate doar sa "se scoata" cand a facut o boacana. Pentru ca iubeste copiii si animalele. Pentru ca putem fi exact asa cum suntem, fara nicio masca. Pentru rasarit, asfintit si tot ce acestea cuprind.

De ce iubim?

Pentru ca iubim. Si atat. Iar toate cele de mai sus vin la pachet, fara a fi insa raspunsul la intrebarea "de ce?"...

Cand se intampla, se intampla pur si simplu. Fara nicio conditionare, fara nicio lista de doleante, fara calcule si scenarii.

Silence today

Unii iubesc locurile zgomotoase, altii prefera linistea... Unii vor sa fie in centrul atentiei mereu pentru ca este exclus sa fie altfel. Altii se simt mai bine in umbra, discreti, "nevocali".

Cine este mai bun? Unde este puterea? Daca ridicam tonul vocii dam mai multa semnificatie cuvintelor rostite? Nu ma refer aici la teatru, actorie, interpretare... ci la viata de zi cu zi...

Aproape totul este o competitie in viata. Uneori ni se pare ca ies in evidenta cei care se aud cel mai tare. Intr-o lume superficiala, da, acest lucru este adevarat. Dar valorile pot fi apreciate si fara sunet. Uneori, in anumite contexte, momentele de tacere exprima mai mult decat mii de cuvinte. Ceea ce este strident si opulent nu este neaparat mai bun si mai valoros. 

De multe ori poate am tacut cand trebuia sa vorbesc, cu siguranta am vorbit cand trebuia sa tac. Poate am renuntat cand trebuia sa lupt, dar niciodata nu am considerat ca am luptat cand trebuia sa renunt. 

Poate am cerut prea mult cand am oferit prea putin. Viata nu este un sir de inregistrari contabile! Daruim din suflet fara sa cerem nimic in schimb. Dar uneori ai vrea acel "ceva" sa se intample... si se lasa asteptat... sau poate nu va veni niciodata...

Azi... este liniste...

Flying away

Dreams... they come, they live, they grow... some become reality, some do not... golden or not... some fly away leaving a look behind... that look that asks "why?"...
I read once that who had no dreams had not a real full life...
I will continue dreaming... :)

Bruges

Some say Bruges is a romantic city... I did not find that romantic side, but I consider it a very beautiful city!... :)

Window to someone's soul

Belgienii spun ca aceasta este cea mica fereastra din lume... aflata intr-un palat din Bruges (sau Brugge)...

Se spune ca ochii sunt fereastra sufletului. Mai mici sau mai mari, rotunzi sau migdalati, caprui, negri, verzi, albastri... 

Ma intreb ce vede cineva care ma priveste in ochi... Pentru cei care nu m-au intalnit niciodata, am ochii aproape negri... :)

Am prieteni care sunt super extra mega draguti cu mine si imi gasesc numai calitatile si si atunci exagereaza. Nu vreau sa spun ca sunt mincinosi... :), dar exagereaza mult!!! I know so!

Dar probabil exista si cineva care imi gaseste numai defectele. Nu o sa le enumar, le veti descoperi daca sunteti "ghinionisti". :) Spun doar ca pe cele care depind de mine, imi dau toata silinta sa le "repar". :)

Calea cea mai sigura spre esec este sa iti propui sa te placa toata lumea. Dar parca uneori, in anumite situatii, in unele contexte, iti doresti ca macar un lucru bun sa fie remarcat... :) Nu sforai! Poate fi o calitate? :) Nu ridic tonul vocii! Asta poate fi o calitate? :) Nu cred... :) Unii ar gasi imediat defectul: "Vorbesti prea incet!"... 

In orice om, exista si lucruri bune. Trebuie doar sa vrem sa le descoperim.

Asa cum sunt... sunt eu! :)