Intre o jignire si un buchet imens de trandafiri... ce ai retine? De ce ti-ai aduce aminte?
Suntem construiti diferit... dar cred ca natura umana retine in general momentele neplacute in detrimentul celor frumoase. Consider ca nimic nu poate sterge o durere din suflet... se cicatrizeaza, dar nu dispare.
Se spune ca sunt trei lucruri pe care nu le poti lua inapoi... piatra aruncata in rau, cuvantul rostit si clipa care a trecut...
Uneori din neglijenta, alteori din nepasare, uneori din rautate, alteori gratuit... aplicam tratamente care noua ne displac complet si nu ne-ar conveni sa le primim. Ignoram cand ar trebui sa acordam minimum de atentie, uitam cand ar trebui sa ne aducem aminte din cand in cand macar, jignim cand ar trebui sa tacem, ranim cand ar trebui sa ne retragem...
Intoarcem spatele cand ar trebui sa intindem o mana de ajutor, dorim sa ne impunem cand ar trebui sa ascultam, judecam cand ar trebui sa gasim solutii, criticam cand ar trebui sa oferim sugestii...
Sunt convinsa ca orice lucru bun pe care il faci ti se intoarce inzecit. Te intrebi: bine, bine, dar cand? Someday! Mai devreme sau mai tarziu, totul se rasplateste sau se plateste. Nu stiu daca si cate lucruri bune fac, dar stiu ca incerc sa fac cat mai putine lucruri rele.
Nu am nici cea mai mica apreciere pentru cei care gasesc din orice un motiv sa se planga. Mi se pare cumplit sa nu identifici absolut niciun lucru in viata asta despre care sa poti spune ca este simplu sau ca este frumos... Oamenii acestia ma incarca negativ si nu mi-i doresc in jurul meu. Ma intreb ei ce or vedea in imaginea de mai sus: panselutele sau bara de metal si zidul neingrijit? :)
