Nikon D5000, AF-S Nikkor 55-200mm 1:4-5.6P, 1/160s, F6.3, ISO200, 55mm, PS
Se intampla sa stim intotdeauna cand si de unde plecam, dar mai greu unde ajungem si cand. Avem un program, un orar, un plan, o tinta sau mai multe... dar cateodata deviem de la calea principala si timpul estimat este sau nu indeplinit... Oamenii au viziuni diferite. Pentru unii dintre noi conteaza doar destinatia, punctul final, pentru altii conteaza parcursul si oamenii intalniti in drumul nostru, experientele traite, cum ne-au imbogatit toate acestea si ce am castigat.
Poate parea banal si uneori "din carti", dar este important sa invatam sa apreciem lucrurile considerate marunte, dar care sunt semnificative, esentiale, importante atunci cand nu le mai avem... Stiu, modul cel mai inteligent este sa invatam din greselile celorlalti, dar pana nu ne lovim noi de ele, parca nu este acelasi lucru...
Plecam la drum, stim cu ce forte si cu ce resurse (materiale, spirituale...), dar intalnim oameni, evenimente, conjuncturi care ne schimba uneori traiectoria, alteori ne intorc din drum, alteori ne determina sa mergem mai repede sau mai incet...
Important este sa ne asumam intotdeauna alegerile facute!!!... Si drumul ales...
P.S. Duminica, in jurul pranzului, pe un pod fara trotuar, soferi incercand volumul claxonului, un suierat infiorator de locomotiva (nu, nu am avut nici macar o secunda intentia sa ma arunc), alte claxoane (si nu incurcam traficul), noroi...
Dar macar gasisem un loc de parcare bun la baza podului... :) Bucuria zilelor de duminica, macar loc de parcare gasesc... :)
Poate parea banal si uneori "din carti", dar este important sa invatam sa apreciem lucrurile considerate marunte, dar care sunt semnificative, esentiale, importante atunci cand nu le mai avem... Stiu, modul cel mai inteligent este sa invatam din greselile celorlalti, dar pana nu ne lovim noi de ele, parca nu este acelasi lucru...
Plecam la drum, stim cu ce forte si cu ce resurse (materiale, spirituale...), dar intalnim oameni, evenimente, conjuncturi care ne schimba uneori traiectoria, alteori ne intorc din drum, alteori ne determina sa mergem mai repede sau mai incet...
Important este sa ne asumam intotdeauna alegerile facute!!!... Si drumul ales...
P.S. Duminica, in jurul pranzului, pe un pod fara trotuar, soferi incercand volumul claxonului, un suierat infiorator de locomotiva (nu, nu am avut nici macar o secunda intentia sa ma arunc), alte claxoane (si nu incurcam traficul), noroi...
Dar macar gasisem un loc de parcare bun la baza podului... :) Bucuria zilelor de duminica, macar loc de parcare gasesc... :)
:) imi place perspectiva... faina imaginea
RăspundețiȘtergerePS. ai uitat sa mentionezi ca pe percurs ne schimbam si noi... ii schimbam si pe altii... mi-ar placea sa cred ca ne stabilim drumul in viata, traiectoria catre succes si alte cele... dar am din ce in ce mai mult senzatia unei miscari browniene prin viata...
interesant
RăspundețiȘtergereeu as fi incadrat pe lung si astfel incat liniile de cale ferata sa plece din colturile de jos ale imaginii
Merci amandurora!
RăspundețiȘtergere-> Lavi: Hey, think positive! :)
-> Radu: Cand am plecat de acasa, asta aveam in minte, recunosc. Sa se franga liniile in colturi, dar la fata locului nu am mai putut sa respect asta. Pe portrait imaginea asta nu are acelasi efect, am tot intors-o. Am vrut sa cobor la nivelul sinelor, dar nu am avut pe unde din locul in care ma aflam. Sper sa ajung in zilele urmatoare din nou.
imi place simetria imaginii...oarecum in contradictie cu haosul din viata...citisem mai demult undeva ca de cele mai multe ori nu conteaza destinatia ci mai mult drumul parcurs pana acolo...
RăspundețiȘtergereimi place cum scrii, te asteptam mai des cu postari de genul acesta:)
Mie unu mi-a dat o senzatie de vertij.. :( nu prea imi place,ca nu zice nimic (nu ca ale mele ar face-o). Scoate firul din centru si firele din dreapta...
RăspundețiȘtergerefoarte tare ca ai pus-o pe landscape :)
RăspundețiȘtergereInteresanta incadrare,felicitari.
RăspundețiȘtergere