A Happy New Year! :)

May you be healthy and all your dreams come true in 2012!

Silent and peaceful

The way I love all the relationships... silent and peaceful... friends, lovers, colleagues, family... full of energy and warm feelings, but calm and beautiful... :)

I want to spend New Year's Eve at the seaside this year. For sure a wish that won't come true... maybe some other time... some other year... some other New Year's Eve... :)

Together

Pasivi, actori fara rol, spectatori fara implicare. Oamenii...

Peaceful

Sper sa mai ajung la mare in aceasta iarna. Poate in februarie va fi marea inghetata... :)

Este atata liniste, marea este atat de calma... cel putin asa am gasit-o de curand... :)

Decembrie este o luna mai mult dinamica decat calma, mai mult agitata, mai mult zgomotoasa... dar spiritul Sarbatorilor de iarna intotdeauna are ceva magic. Mi-as dori sa fie asa tot anul.

Am impresia ca in decembrie suntem mai buni, mai toleranti si intelegatori, mai altruisti, mai plini de compasiune si bunavointa, mai atenti. Daca am fi la fel si in restul anului.

In decembrie parca ne aducem subit aminte de batranii care au nevoie de o vorba buna sau o masa calda, de copiii care nu au mancat o ciocolata in viata lor, de cei mici care lupta cu boli acaparatoare. De catelusii nimanui.

Ma gandesc ca ei au nevoie de sprijin si de noi, cei care suntem sanatosi si avem puterea sa schimbam lucruri, si in celelalte luni... inainte si dupa... Asemenea noua, si anul lor are 365 zile.

2012 ne va darui o zi in plus sa facem mai multe fapte bune. :)

Sunt convinsa ca va fi un an mai bun! :)

The Black Sea in December

Pentru ca ai tinut la sanatatea mea. Pentru ca mi-ai oferit sansa schimbarii dupa mai bine de 7 ani. Pentru ca imi este mult mai bine acum decat inainte. Pentru ca am cunoscut oameni frumosi de care m-am indragostit. Pentru ca am continuat sa fiu implicata in proiecte frumoase. Pentru ca am reusit sa fiu micul sprijin cand am putut. Pentru ca am fost acolo cand un vis s-a implinit. Pentru ca incerc sa zambesc in fiecare zi. Pentru ca mi-ai schimbat prefixul. Pentru ca m-ai dus la mare dupa multi ani... si pentru prima data iarna. :) Pentru ca mi-ai dat ocazia sa fiu sursa de energie. Pentru ca am descoperit ca pot face lucruri pe care le credeam la mile departare de mine. Pentru ca stiu ca daca nu mi-ai implinit un vis a fost pentru un anume motiv, chiar daca nedezvaluit. Pentru ca mi-ai spus de mai multe ori "DA!" decat "nu...". Pentru ianuarie, februarie, martie, aprilie, mai, iunie, iulie, august, septembrie, octombrie, noiembrie. Pentru ca este deja decembrie... MULTUMESC 2011! :)

Scrisori pentru Acasa

   

Oricat de multe "scuze" as cauta, uneori viata imi pare cumplit de nedreapta. 

Oricat as incerca sa vad partea pozitiva a lucrurilor, uneori paharul este gol, gol. 

Oricat m-as chinui sa zambesc, uneori nu reusesc decat sa intreb "De ce?"...

Oricat de tare as spune ca lucrurile, da, se schimba, uneori deschid larg ochii si vad ca nu se schimba aproape nimic in bine.

In imagine... scrisori pentru cei dragi de acasa trimise de copiii de la Institutul Oncologic Bucuresti - Sectia de Oncopediatrie. Au fost scrise pe coli de hartie personalizate si apoi depuse la posta de catre voluntari.

Asociatia Little People Romania <3

Two worlds

Vechi si nou. Acolo si aici. Trecut si prezent. 

Zambete printre lacrimi. Dorinte printre realitati. "DA" printre "nu"-uri.

Lumi diferite. Contraste care se atrag si se completeaza reciproc.

De ce?

Pentru zambetul de dimineata. Pentru privirea calda. Pentru vocea alintata. Pentru copilul inocent din suflet. Pentru grija ce se vrea ascunsa, dar atat de evidenta. Pentru timiditatea din gesturi. Pentru mana ferma si calda care intotdeauna ne-o gaseste pe a noastra. Pentru ca facem lucruri pe care nici macar noi nu ni le putem explica. Pentru ca nu putem ramane "suparati" decat pentru foarte putin timp si dupa aceea ne pare rau ca ne-am suparat. Pentru declaratiile nerostite, dar pe care le simtim la fiecare pas. Pentru ca este acolo cand toti ceilalti au plecat. Pentru ca putem plange si sa nu fie considerat un semn de slabiciune. Pentru ca "eu" devine "noi". Pentru figura ciufulita din zori. Pentru minciunile nevinovate doar sa "se scoata" cand a facut o boacana. Pentru ca iubeste copiii si animalele. Pentru ca putem fi exact asa cum suntem, fara nicio masca. Pentru rasarit, asfintit si tot ce acestea cuprind.

De ce iubim?

Pentru ca iubim. Si atat. Iar toate cele de mai sus vin la pachet, fara a fi insa raspunsul la intrebarea "de ce?"...

Cand se intampla, se intampla pur si simplu. Fara nicio conditionare, fara nicio lista de doleante, fara calcule si scenarii.

Silence today

Unii iubesc locurile zgomotoase, altii prefera linistea... Unii vor sa fie in centrul atentiei mereu pentru ca este exclus sa fie altfel. Altii se simt mai bine in umbra, discreti, "nevocali".

Cine este mai bun? Unde este puterea? Daca ridicam tonul vocii dam mai multa semnificatie cuvintelor rostite? Nu ma refer aici la teatru, actorie, interpretare... ci la viata de zi cu zi...

Aproape totul este o competitie in viata. Uneori ni se pare ca ies in evidenta cei care se aud cel mai tare. Intr-o lume superficiala, da, acest lucru este adevarat. Dar valorile pot fi apreciate si fara sunet. Uneori, in anumite contexte, momentele de tacere exprima mai mult decat mii de cuvinte. Ceea ce este strident si opulent nu este neaparat mai bun si mai valoros. 

De multe ori poate am tacut cand trebuia sa vorbesc, cu siguranta am vorbit cand trebuia sa tac. Poate am renuntat cand trebuia sa lupt, dar niciodata nu am considerat ca am luptat cand trebuia sa renunt. 

Poate am cerut prea mult cand am oferit prea putin. Viata nu este un sir de inregistrari contabile! Daruim din suflet fara sa cerem nimic in schimb. Dar uneori ai vrea acel "ceva" sa se intample... si se lasa asteptat... sau poate nu va veni niciodata...

Azi... este liniste...

Perspectives

Descopar ca sunt oameni care detin adevarul absolut: este bine asa, nu este bine asa... trebuie sa faci asta, nu trebuie sa faci asta... nu e bine pentru tine sa mergi mai departe in stilul asta... 

Ma stiu pe mine insami de mai bine de 30 de ani si tot ma mai surprind din cand in cand... Iau decizii pe care mi le asum intotdeauna, chiar daca uneori intuiesc de la inceput finalitatea si nu este deloc una pozitiva... dar merg pana la capat...

Cum cred unii si altii ca ma cunosc mai bine decat ma cunosc eu? Ascult opiniile, dar nu imi place sa primesc sfaturi cand nu le cer... Ma bucur de grija celor dragi, dar cand abia ai schimbat doua vorbe cu mine, nu cred ca poti spune ca ma cunosti si ca stii ce este mai bine pentru mine...

Da, cel mai inteligent mod este de a invata din greselile celorlalti, dar daca eu am facut o alegere, de ce vrei sa ma convingi neaparat ca nu asta este bine pentru mine?

De cativa ani nu mai judec oamenii... nu trebuie sa fie asemeni mie, eu trebuie sa ma adaptez... si imi este mult mai bine asa!

Ce este frumos pentru mine poate fi doar acceptabil pentru altcineva. Ce eu iubesc poate naste alte sentimente altcuiva. Oamenii sunt diferiti. Le apreciem calitatile si le toleram incruntarile si momentele acide.

Tot aud despre barbatul perfect si femeia perfecta. Despre "patratele abdominale", conturi consistente si statut social cu potential ridicat. Ridicat... cam cat? 8.5cm? Am auzit ca atat ar avea lungimea un card bancar. Sunt ferm convinsa ca acestea nu au nicio legatura cu cat de frumos este un barbat! Sa nu mai vorbesc despre femeia perfecta... :) Incredibil de frumoasa, extrem de inteligenta, cu aport financiar sustinut la bugetul cuplului, buna gospodina (calcat, spalat, curatenie in casa, gatit etc.), mereu plina de energie... si nu mai tin minte... citisem toate acestea undeva si m-am amuzat... sunt departe de a ajunge la aceste performante, dar cumva sunt impacata cu mine insami... ca mai am zone multe de imbunatatit, da, recunosc... dar lucrez, lucrez! :) Si nu, inca nu am gasit timp in cele 24h sa studiez retetele culinare in mod curent... doar pentru ocazii speciale! :)

Uneori ne pierdem in superficial si pierdem esentialul. 

Si nu ca o concluzie, ci ca o constatare (pe care cei apropiati mie o cunosc deja): doamnelor, burtica si inceputul de calvitie sunt semne de maturitate la barbati! :)

19... 11... 30...

Ma bucur ca sunt nascuta pe 19. Este un numar frumos... :) Unul de nota 10 (1+9)! :) Cifre, jocuri, legaturi...

Ma bucur ca am 30 de ani... imi place sa cred ca se vede si de ce... :) Nu le stiu pe toate si sunt atat de departe... Dar stiu ce usi vreau sa deschid, stiu la ce fereastra vreau sa imi zambeasca soarele, stiu pe butonul carei sonerii vreau sa apas...

Varsta este doar un numar... nu stiu daca personal mi-a dat un pic de intelepciune, dar mi-a adus cu siguranta mai multa rabdare ca la 15 ani, mai multa liniste ca la 20 si mai multa energie ca la 25... 

Nu mi s-a diluat, in schimb, incapatanarea. Sau ar trebui sa reformulez: determinarea, ambitia si perseverenta... Nu, este incapatanare! 

Refuz sa cred ca oamenii sunt egoisti si isi urmaresc numai propriul interes! Refuz sa cred ca dupa ce isi vad "sacii in caruta" uita cu desavarsire de mana care candva le-a fost intinsa neconditionat! 

Refuz sa cred ca inca mai sunt oameni care spun "Da, sigur, se rezolva!" si nu s-au gandit macar o clipa sa se implice sau sa ajute! Chiar daca acest lucru ar fi insemnat un efort minim!

Imi place sa cred ca transmit macar un pic din energia pozitiva pe care o construiesc in jurul meu! Imi place sa cred ca desenez zambete chiar si in zilele cu nori!

Anul acesta am primit doua cadouri de suflet, printre cele mai frumoase cadouri ever, daca nu chiar cele mai frumoase... unul intr-o zi de 19, de ziua mea... celalalt astazi! :)

La 30 de ani... sunt norocoasa! :)

Flying away

Dreams... they come, they live, they grow... some become reality, some do not... golden or not... some fly away leaving a look behind... that look that asks "why?"...
I read once that who had no dreams had not a real full life...
I will continue dreaming... :)

Bruges

Some say Bruges is a romantic city... I did not find that romantic side, but I consider it a very beautiful city!... :)

Window to someone's soul

Belgienii spun ca aceasta este cea mica fereastra din lume... aflata intr-un palat din Bruges (sau Brugge)...

Se spune ca ochii sunt fereastra sufletului. Mai mici sau mai mari, rotunzi sau migdalati, caprui, negri, verzi, albastri... 

Ma intreb ce vede cineva care ma priveste in ochi... Pentru cei care nu m-au intalnit niciodata, am ochii aproape negri... :)

Am prieteni care sunt super extra mega draguti cu mine si imi gasesc numai calitatile si si atunci exagereaza. Nu vreau sa spun ca sunt mincinosi... :), dar exagereaza mult!!! I know so!

Dar probabil exista si cineva care imi gaseste numai defectele. Nu o sa le enumar, le veti descoperi daca sunteti "ghinionisti". :) Spun doar ca pe cele care depind de mine, imi dau toata silinta sa le "repar". :)

Calea cea mai sigura spre esec este sa iti propui sa te placa toata lumea. Dar parca uneori, in anumite situatii, in unele contexte, iti doresti ca macar un lucru bun sa fie remarcat... :) Nu sforai! Poate fi o calitate? :) Nu ridic tonul vocii! Asta poate fi o calitate? :) Nu cred... :) Unii ar gasi imediat defectul: "Vorbesti prea incet!"... 

In orice om, exista si lucruri bune. Trebuie doar sa vrem sa le descoperim.

Asa cum sunt... sunt eu! :)

"My Afghanistan" - Expozitie foto/video FLORIN GHIOCA - Cluj-Napoca

Turnul Croitorilor (Cluj-Napoca, Str. Baba Novac nr. 35), vineri, 7 octombrie 2011 la ora 7 seara!!!

Sustine si tu Campania Contra Cancer!

Little People that make the Big Difference! 

Impreuna putem invinge cancerul! 

Stiu ca sunt multi cei care imi viziteaza blog-ul care au un suflet frumos! Rugamintea mea este sa preluati mesajul pe blog-urile voastre! Avem nevoie de sustinatori! 

Maratonul Contra Cancer este primul eveniment din Campania Contra Cancer initiata de Asociatia Little People Romania si Clubul Temerarii, cea mai mare comunitate de adolescenti care au invins cancerul. 

In data de 2 octombrie, Ziua LiveSTRONG, zi mondiala de actiune si celebrare a supravietuirii, Iulian Novac si Marian Gabriel, alergatori profesionisti inspirati de semnificatia si amploarea la nivel mondial a zilei LiveSTRONG, in parteneriat cu Asociatia Little People Romania si Fundatia Lance Armstrong din Statele Unite ale Americii, vor da startul cursei de 700 de kilometri cumulat, care va fi parcursa in 7 zile, din Sfantul Gheorghe pana la Bucuresti. Traseul de alergare va uni in forma literei C (contra cancer) urmatoarele localitati: Sf. Gheorghe, Brasov, Rucar, Vulturesti, Goranesti, Fusea din Deal, Buftea si Bucuresti.

Organizarea Maratonului Contra Cancer are ca scop strangerea de fonduri pentru programele de asistenta psiho-sociala dezvoltate de Asociatia Little People Romania menite sa imbunatateasca sansele de supravietuire a copiilor si tinerilor care lupta impotriva cancerului.

Sprijiniti Campania Contra Cancer!

Programul Campaniei Contra Cancer:

- 2 octombrie: Maratonul Contra Cancer va debuta in Municipiul Sf. Gheorghe, startul va fi dat dupa conferinta de presa de la ora 09:00, din incinta Hotelului Park (str. Gabor Aron nr. 12-14);

- 2 octombrie: Ziua LIVESTRONG, zi mondiala de celebrare a supravietuirii. Vor avea loc actiuni de promovare a mesajului supravietuirii in: Timisoara, Bucuresti, Iasi, Cluj-Napoca, orase in care Asociatia Little People Romania isi desfasoara zilnic activitatea in sprijinul copiilor si adolescentilor bolnavi de cancer;

Simbolul campaniei este bratara galbena cu inscriptia “Temerarii stiu ca se poate –Poti Si Tu!”. Bratarile pot fi comandate si online pe: http://www.thelittle-people.org/LPA_website/You_can_too.html

- 3 octombrie: alergatorii vor ajunge la Brasov, unde la ora 10:00, in incinta Primariei Municipiului Brasov (Bd. Eroilor nr. 8) va fi organizata o conferinta de presa. Dupa finalizarea conferintei de presa alergatorii isi vor relua cursa;

- 9 octombrie: alergatorii maratonului, membrii clubului Temerarii din Bucuresti alaturi de Excelenta Sa Ambasadorul Marii Britanii la Bucuresti si echipa Ambasadei Britanice vor parcurge ultimii 42 de km la Bucharest City Marathon. Va invitam sa ne sustineti! 

- 10 octombrie: intentionam sa stabilim o intalnire cu Presedintele Romaniei sau Ministrul Sanatatii, prin care dorim sa ii inmanam personal o scrisoare oficiala din partea miscarii globale LiveSTRONG, alaturi de simbolul luptei impotriva cancerului la copil, bratara galbena cu inscriptia “Temerarii stiu ca se poate – Poti Si Tu!” si de steagul Romaniei care va fi semnat pe intregul traseu al cursei de invingatori in lupta cu cancerul, sustinatori si personalitati publice! 

Temerarii, supravietuitori in lupta impotriva cancerului, voluntarii Asociatiei Little People, alergatorii maratonului vor oferi interviuri reprezentantilor presei. Dorim ca mesajul supravietuirii si victoria impotriva acestei boli sa inspire milioane de romani!

 

Ajutor pentru Andreea!

Pentru ca putem, pentru ca vrem, pentru ca Andreea are nevoie de ajutor in lupta cu cancerul! Orice suma conteaza enorm!

Am cunoscut-o pe Andreea anul acesta! Are atatea proiecte frumoase de realizat! Si nu ma refer numai la proiectele personale, ci la cele pentru mediu, pentru Mai Mult Verde!, pentru noi, pentru tine!

Cand visurile prind aripi, uneori viata ne incearca! Acesta este doar un obstacol in calea Andreei, pe care il va depasi! Andreea, Poti Si Tu!!!  

Povestea de mai jos este preluata de pe blog-ul unui prieten bun! Impreuna putem invinge cancerul!

http://www.floringhioca.ro/blog/?p=189

"Pentru ca Andreea NU e singura!

Scris de admin pe 25 September, 2011
  

N-as fi vrut sa scriu postarea asta. Nu pentru ca nu vreau sa o ajut pe Andreea, ci pentru ca preferam sa scriu despre nunta ei sau despre ce mai face ea la “Mai Mult Verde”. Dar nu am incotro, ca viata asta este plina de surprize, uneori urate si nemeritate. Cum este si cea pe care a trait-o colega mea Andreea de curand, cand a aflat ca durerile pe care le acuza la picior sunt cauzate de un nenorocit de cancer osos. La 26 de ani? Da, pentru ca boala asta nu alege nici in functie de varsta, nici dupa sex sau orientare politica. Sau poate ii alege doar pe cei care nu merita sa treaca prin asa ceva…
Eu cred ca Andreea NU e singura. Chiar daca nu o cunosti sau n-ai intalnit-o niciodata, iti pot spune eu cum e. Dar asta este mai putin important. Important e ca ea este un OM, ceea ce poti fi si tu. Si e atat de simplu! Hai, rupe-ti cinci minute din viata ta si daruieste-i-le Andreei! Stii cat de mult vor conta pentru ea “maruntisurile” astea?
Pe 3 octombrie, fie ca vrea sau nu, Andreea trebuie sa se opereze in Turcia. Acolo o asteapta o echipa de medici buni, care ii dau sperante si o proteza interna pentru sold. Nu gratis, fireste. Pentru operatie trebuie sa stranga cam 25.000 de euro. La banii astia se adauga cele 14 sedinte de chimioterapie, fiecare a cate 3.000 de euro. Cam mult, asa-i. Sanatatea e scumpa rau! Fireste ca nici eu si nici tu nu avem cum sa ii dam banii astia. Insa uite, daca ne adunam mai multi si daca in seara asta o lasam naibii de bere sau maine dimineata nu mai luam tigari, suc sau un bilet la film, din efortul asta “mare” al nostru Andreea va avea sansa sa danseze fericita la nunta, sa fie “mult mai mult verde” si sa ne zambeasca multumita ca a avut sansa ei.
Nu vreau sa fim tristi, vreau sa o ajutam pe Andreea fiecare cum putem. Dam povestea ei mai departe, sa ajunga si la cei care vor si pot sa o ajute.
Nu cred ca Gigi sau Bote sau Tiri se vor cauta prin buzunare de un “maruntis” care sa acopere integral operatia. De-aia nu le-am scris lor, ci am postat aici, unde fie ca avem sau nu multi bani, ne vom putea lipsi bucurosi de ei pentru zambetul Andreei.

Cei care doresc să o ajute pe Andreea o pot face donând bani în contul in RON RO18BTRL04601201S65262XX deschis la Banca Transilvania pe numele Andreea Popescu
Pentru donatii in EURO puteţi depune bani în contul RO21 RZBR 0000 0600 1118 9159 deschis la Banca Raiffeisen pe numele Bogdan Fireţeanu
Daca vreodata am ajunge in aceeasi situatie, am vedea cat de important este fiecare suflet milos care aduce, din putinul portofelului sau, atat de mult in contul insanatosirii noastre!
In numele zambetului pe care vreau sa i-l pun Andreei pe buze, am sa va rog sa nu treceti pe aici fara sa faceti ceva. Putem sa fim eroii care o salveaza! Putem?"

Detaliile pentru depuneri si transferuri sunt:

RON: RO18 BTRL 0460 1201 S652 62XX deschis la Banca Transilvania pe numele Andreea Popescu

EUR: RO21 RZBR 0000 0600 1118 9159 deschis la Raiffeisen Bank pe numele Bogdan Fireţeanu

New stage

"My Afghanistan" - Expozitie foto/video FLORIN GHIOCA

Un super eveniment la care trebuie sa fiti prezenti! :)

Detalii regasiti pe site-ul autorului expozitiei: http://www.floringhioca.ro/news.html.

Cand?
Vernisajul va avea loc duminica, 11 septembrie 2011, ora 20:00. Expozitia va fi deschisa pana duminica, 18 septembrie 2011, ora 23:00.

Unde?
In Bucuresti, Strada Gramont nr. 38, la intersectia Str. 11 Iunie cu Str. Gramont. Pe site http://www.floringhioca.ro/news.html regasiti si harta.

De ce? :)
"MY AFGHANISTAN" - vernisajul expozitiei foto/video FLORIN GHIOCA.
10 ani de la atentatele din 9/11, punctul de pornire al conflictului militar din Afganistan.
Fotografii, filme documentare, militari, insurgenti, efecte speciale, kebab & hummus, ceai traditional afgan. Un eveniment unic, prezentat de FG Photography. La intersectia strazilor Gramont si 11 Iunie.

http://www.facebook.com/?ref=home#!/event.php?eid=143406355748971

Way of life

Aceeasi eu

Oi

Decided

Sunt intrebari pe care eviti sa le adresezi pentru ca nu vrei sa afli raspunsul. Sau esti sigur(a) ca il stii si atunci ce rost mai are sa intrebi? 

Uneori am fi surprinsi sa aflam ca ne inselam... Ca am fost prea discreti cand noi credeam ca totul este atat de evident... Ne facem scenarii cu fragmente pe care noi le cream si ajungem sa fim convinsi ca aceea este realitatea.

Dar cred ca sunt mesaje care ar trebui observate, mesaje care nu au nevoie de cuvinte pentru a ajunge de la emitator la receptor... sunt faptele care graiesc mai mult... sunt lucrurile marunte care fac diferenta... sunt privirile care iti dau mai multa energie decat orice complex de vitamine...

Este zambetul care iti da siguranta ca indiferent ce se va intampla nu are de gand sa plece nicaieri... este mana gata sa iti fie intinsa fara macar sa apuci sa strigi dupa ajutor...

Nu stiu daca este bine sau nu, dar de multa vreme am luat decizia sa intreb cat mai putin si sa transmit cat mai mult... chiar si in tacere... :)

Someday

Someday... soon... your dream will come true and I will be happy for you! :)

Someday... hope soon... my dream will come true and you will be happy because it includes you! :)

Dare!

Indrazneste sa iesi din multime... si sa nu te mai lasi purtat de... spiritul de turma! Indrazneste sa fii tu insuti! Chiar daca unii vor sari sa te judece, multi sa te critice, altii sa te eticheteze... 

Mereu va conta acel ceva care face diferenta. Acea calitate care te scoate din rand, acea doza de curaj care te aduce in fatza, acel vis care te ridica... 

Daca ne-am gandi un pic, ne-am da seama cate sunt de facut... si cate ne asteapta... :)

Mi-ar placea ca ziua sa fie mai lunga, oamenii mai calzi, figurile mai zambitoare dimineata... mi-ar placea ca toate lacrimile sa fie de bucurie, orice mana intinsa sa gaseasca imediat o alta, orice gand frumos sa devina realitate... 

Aparente

Nu caut justificari, nici scuze. Sunt ceea ce sunt, ce arat si cine spun ca sunt. Nu stiu daca sunt un "munte de calm" cum mi s-a spus recent (si nicidecum pentru prima data), poate sunt un pic mai "linistita" decat majoritatea... Nu fac lucruri doar pentru a fi apreciata si sa impresionez... nu am pe cine, nu am de ce si nu stiu cum... 

Dar da, trebuie sa lucrezi mult si sa te chinui sa ma superi... si nu inteleg algoritmul, dar unii reusesc...

Daca preferati sa considerati aparentele, in locul realitatii... sunteti liberi sa o faceti!

Si sa anticipez o intrebare, voi raspunde ca... nu, nu sunt suparata! :)

Invatam mereu...

Pentru ca regula a fost "what it is said in this room stays in this room", nu pot spune unde si cine si in ce context... dar pot spune ce am invatat...

La intrebarea "cum consideri ca ar trebui sa fie un prieten adevarat?", o adolescenta a raspuns ca adevaratii prieteni sunt cei care te ajuta atunci cand ai nevoie, dar mai ales cei care se bucura impreuna cu tine si nu sunt invidiosi pentru realizarile tale.

M-a lasat fara cuvinte... pentru unii stiu ca este greu sa creada ca eu mai si tac... well, I do! :)

As putea adauga... cei care sunt langa tine atunci cand ai un succes, care iti apreciaza sincer munca si talentul, sunt cei carora le apare o lacrima de bucurie in "coltul" ochiului cand vad ca ti se implineste un vis... cei care zambesc cu tot chipul atunci cand te vad fericit.

Imi place sa cred ca uneori am o bagheta magica cu care pot face mici bucurii. Chiar daca dupa aceea trebuie sa plec, pentru a nu suferi... in anumite situatii... Asta se va intampla in curand... dar nu inainte sa-mi duc la indeplinire ce mi-am propus.

Love as though you have never been hurt before...

Acum cateva zile mi-a atras atentia un citat scris pe o piatra intr-o "gradina secreta", unde adolescentii isi puteau lasa gandurile...
"Dance as though no one is watching you, love as though you have never been hurt before, sing as though no one can hear you, and live as though Heaven is on Earth."
Si mi-a placut tare mult, uitasem de el... :)

De dansat, dansez... trebuie doar sa am dispozitia necesara... :) De cantat, cant... chiar daca acum aproximativ doua saptamani mi s-a dat de inteles ca... falsez... :) Cantam in masina, asa ca un pic de intelegere, te rog! :) Cat despre celelalte doua... I do my best! :)

Nu cred sa existe cineva care sa fi avut numai momente fericite, dar nu trebuie sa lasam trecutul sa ne fure prezentul. Nu cred sa existe cineva care sa nu fi suferit la un moment dat... dar trecem mai departe si nu ne razbunam pe prezent sau pe cei care sunt acum in viata noastra. Uneori poate ne agatam de iluzii crezand ca "recuperam" ceva ce am "pierdut"... Doar in cazuri exceptionale se intampla asa ceva.

Nu pretind ca este usor, dar timpul "repara" multe... :) Iar trecutul este trecut si este bine sa ramana asa. De cele mai multe ori... :) Altfel riscam sa fim spectatori in loc de actori. Si chiar daca sunt lucruri si reactii pe care nu le intelegem acum, va veni un moment in care vom gasi sensul.  

Ma duc sa am o discutie cu Universul pentru ca trebuie sa munceasca un pic la o dorinta de-a mea... :) Ori eu am fost prea discreta, ori el (Universul) leneveste! :)

A fost odata ca niciodata...

... un basm cu printi si printese, un regat magic in care toti copiii erau sanatosi, fericiti si fara griji!

Voluntarii Little People au organizat pentru copiii de la Institutul Oncologic Bucuresti un Bal Mascat incredibil de frumos, cu masti, costume (materialele din imaginea de mai sus au ajutat la obtinerea miraculoasa a pelerinei lui Zorro, a pelerinei piratului si a costumatiei pentru Printesa Floarea-Soarelui... :)), personaje de poveste, muzica si dans...

Sunt lucruri care pot parea marunte pentru noi, cei sanatosi... dar bucuria copiilor de la IOB a fost imensa! Si ne-am bucurat ca am adus zambete si mamicilor. Sa nu mai amintesc de cat de mult s-au distrat voluntarii. :)

Ma bucur ca sunt atat de norocoasa sa fiu voluntar Little People! Si sunt recunoscatoare pentru ca am sansa sa cunosc copii extraordinari, puternici, luptatori, curajosi si frumosi!

Copiii ma invata zi de zi sa fiu un om mai bun, sa incerc sa fiu mai intelegatoare si toleranta, sa fiu mai impacata cu mine insami, cu ceea ce sunt si ceea ce fac. In ultimele doua saptamani am avut parte de o alta experienta deosebita despre care o sa scriu candva aici (sper in curand) si mi s-a tot spus ca am un zambet contagios. :) Astazi este ultima zi de concediu si am vorbit la telefon cu o colega tare draga care mi-a spus ca de luni o sa readuc zambetul la birou! Nu pot decat sa ma bucur. :) Daca reusesc sa transmit macar un pic din atitudinea mea pozitiva celor din jurul meu, atunci ma declar fericita! :)

As putea sa fac o lista cu cele ce-mi lipsesc (mai ales cele non-materiale, pentru ca acelea conteaza mai mult), dar la ce ma ajuta? Doar am multa rabdare si stiu ca someday :) ceea ce-mi doresc se va implini! :)

Dare to be different! ;)

Consider ca lucrurile, in general, ni se vor parea mult mai simple cand vom intelege ca oamenii sunt diferiti. Cand nu vom mai incerca sa ii modelam dupa bunul nostru plac, iar dupa aceea sa fim dezamagiti... Fiecare avem o personalitate pe care ar trebui sa o lasam sa se dezvolte liber. Pe langa sanatate, libertatea este darul pe care il primim si uneori uitam sa il apreciem. 

Mi-am dat seama ca pot face lucruri care acum ceva vreme erau in categoria "multumesc, dar nu pentru mine!". Si cu cat incercam mai multe, cu atat cred ca ne dezvoltam mai armonios. Cel putin ar trebui sa incercam asta... 

Puterea unui leader nu sta nici in pozitia manageriala, nici in bani, nici in PCR, ci in energie. Iar energia o regasim chiar in lucrurile pe care le facem. Unii ar putea spune ca puterea este informatie; da, dar daca nu actionezi, ce faci daca ai informatia?

Ii apreciez mult pe cei care au curajul (uneori poate si un pic de inconstienta) sa isi urmeze visul, sa se detaseze de turma, sa aiba propriile convingeri. Nu din teribilism sau sa impresioneze, ci sa faca acel ceva care pentru ei conteaza. Cu siguranta multi vor intreba "de ce?" si "pentru ce?". Pentru ca sunt oameni care fac multe din pasiune, fara sa se gandeasca la beneficiile imediate.

Ne lovim de obstacole materiale si le invocam ca scuze... Stiu ca este mai usor sa consideri ca poti trai fara anumite facilitati atunci cand le ai, dar am intalnit oameni cu o conditie modesta, dar extrem de frumosi. Despre ceilalti, refuz sa vorbesc.

Cunosc oameni cu visuri si proiecte atat de faine pe care este imposibil sa nu le sustii. Si nimic nu recompenseaza mai mult decat zambetul din privire!  

In spatele aparentelor

Sunt anumite lucruri pe care nu le inteleg si vine un moment in care nu mai gasesc energia necesara pentru a incerca... Oamenii au frustrari imense nascute din propriile lor limitari in gandire si aspiratii. 

Nu am o viata perfecta, dar gasesc bucurie in fiecare lucru marunt, intr-un zambet, intr-un ceai cu un prieten, intr-un apel telefonic de la cineva cu care nu am mai vorbit de multa vreme, intr-un cadou simbolic daruit din suflet... 

Ma intreb daca o casa mare, o masina mare... ne face mai fericiti. Aparent... da. Ne face mai buni? Nu... Putem gasi scuze pentru a ne justifica egoismul, ne credem "tari" insinuand diverse scenarii care nu au nicio legatura cu realitatea... 

Ma deranjeaza enorm cand lucruri serioase sunt luate in gluma... sau mai rau, se fac comentarii aiurea si complet deplasate... doar ca personajele respective sa para "wow"... Doar pentru informarea lor: nu sunt "wow" deloc, sunt chiar "non-wow"!!! Am apreciat mereu un om cu simtul umorului, dar fin, nu grosolan. Am apreciat mereu oamenii ironici, ironia este un semn al inteligentei... dar nu inseamna ca aceasta trebuie sa degenereze in lipsa de respect si maniere...

Imi plac oamenii simpli care vor si raman simpli. Imi plac oamenii care nu se ascund dupa orgolii si lucruri materiale, care pana la urma nu inseamna nimic. Imi plac oamenii care au visuri si lupta pentru ele. Imi plac oamenii care ma vad un om simplu. :)

In spatele aparentelor... este un om extrem de simplu! :)

A matter of choice...

Intre o jignire si un buchet imens de trandafiri... ce ai retine? De ce ti-ai aduce aminte?

Suntem construiti diferit... dar cred ca natura umana retine in general momentele neplacute in detrimentul celor frumoase. Consider ca nimic nu poate sterge o durere din suflet... se cicatrizeaza, dar nu dispare.

Se spune ca sunt trei lucruri pe care nu le poti lua inapoi... piatra aruncata in rau, cuvantul rostit si clipa care a trecut... 

Uneori din neglijenta, alteori din nepasare, uneori din rautate, alteori gratuit... aplicam tratamente care noua ne displac complet si nu ne-ar conveni sa le primim. Ignoram cand ar trebui sa acordam minimum de atentie, uitam cand ar trebui sa ne aducem aminte din cand in cand macar, jignim cand ar trebui sa tacem, ranim cand ar trebui sa ne retragem...

Intoarcem spatele cand ar trebui sa intindem o mana de ajutor, dorim sa ne impunem cand ar trebui sa ascultam, judecam cand ar trebui sa gasim solutii, criticam cand ar trebui sa oferim sugestii...

Sunt convinsa ca orice lucru bun pe care il faci ti se intoarce inzecit. Te intrebi: bine, bine, dar cand? Someday! Mai devreme sau mai tarziu, totul se rasplateste sau se plateste. Nu stiu daca si cate lucruri bune fac, dar stiu ca incerc sa fac cat mai putine lucruri rele. 

Nu am nici cea mai mica apreciere pentru cei care gasesc din orice un motiv sa se planga. Mi se pare cumplit sa nu identifici absolut niciun lucru in viata asta despre care sa poti spune ca este simplu sau ca este frumos... Oamenii acestia ma incarca negativ si nu mi-i doresc in jurul meu. Ma intreb ei ce or vedea in imaginea de mai sus: panselutele sau bara de metal si zidul neingrijit? :)

Nemo Science Center in Amsterdam

Empty

Empty of dreams and hope that it will happen...
Empty of scenarios and IFs...
Empty of things...
Full of faith!

Limits

Limite si visuri frante inainte de a prinde aripi... 

In naivitatea mea mai cred ca atunci cand iti doresti ceva cu adevarat, tot Universul lupta pentru a-ti indeplini dorinta! :) 

Singurele limite sunt cele pe care ni le impunem noi si nimeni altcineva. Suferim uneori de "scenarita" si ne spunem ca nu se va intampla... ca nu are cum... ca este imposibil... asta este, ne resemnam... nu a fost sa fie... nu are rost sa ma mai gandesc... No way! Si imposibilul este posibil numai ca dureaza un pic mai mult! Iar daca ceea ce imi doresc nu se intampla si nu se intampla... inseamna ca nu mi-am dorit acel CEVA suficient de mult si Universul nu a primit mesajul meu!

Dar pana atunci... CRED in ceea ce imi doresc! :)

Nu am nicio legatura cu zodiile, dar verbul zodiei Pesti este "a crede" :), asa cum pentru Scorpion este "a dori", pentru Capricorn "a folosi", pentru Gemeni "a sti", pentru Fecioara "a critica" etc.

Am invatat ca trebuie sa am rabdare. Si am. :)

Am invatat ca nu trebuie sa schimb oamenii, nici macar sa incerc sa fac acest lucru. Ci sa ma adaptez in functie de personalitatea fiecaruia. :)

Am invatat ca egoismul nu ma ajuta cu absolut nimic, dar ma protejeaza uneori. Iar uneori nu inseamna mai tot timpul. :)

Am invatat sa fiu eu insami, cu bune si cu mai putin bune. :)

Am mai scris acest lucru pe blog, dar imi place mult: "Be yourself, everyone else is already taken!" - Oscar Wilde.

Giethoorn - The Netherlands

Dream houses in Giethoorn

Silence

It's gone... The day is gone...

Another story

Plane play

You above all

Freedom of dreams

Duet (reloaded)

Multumesc, F., pentru sfat!